Tranzitia de la o economie centralizata spre o economie de piata privatizata, a dobandit dupa caderea regimului comunist in 1989, iata ca, a parcurs aproape trei decenii, in timp. Paradoxal astazi nu suntem absolut siguri daca acest proces s-a incheiat pana acum, sau cat ar mai trebui sa treaca pana cand luminita de la capatul tunelului sa devina tangibila. Multe grupuri si persoane ,neprotejate suficient social ,au fost afectate masiv de trecerea spre un alt tip de economie.
Una dintre principalele teme ale programelor academice preluate si de Regulamentele si standardele UE in domeniul incluziunii sociale este aceea a oportunitatilor si a sanselor egale pentru femei. Este o tema de studiu pana la urma, foarte importanta si cu consecinte in plan practic. Intreaga problematica a drepturilor omului si a egalizarii de sanse este semnificativa pentru dezvoltarea unei societati inclusive, moderna si democratica. Aceasta tema a constituit o preocupare foarte importanta si s-a regasit permanent in modalitatile de structurare initiala a parteneriatului public/ privat de tip GAL, iar ulterior ea se regaseste ca o conditie de eligibilitate permanenta, impusa tuturor aplicantilor indiferent de natura proiectelor depuse.
Aceasta prioritate poate fi privita nu din perspectiva unei ideologii feministe, cum deseori se intampla, ci si din aceea a asigurarii suportului care trebuie acordat femeilor pentru o viata economica –sociala-culturala si morala normala si demna. UE a considerat si considera ca, in contextul actual European ,si national ,daca ne referim si la tara noastra, ca realitatile sunt mai degraba critice in ceea ce private cresterea lenta a sensibilitatii fata de problematica “de gen”(gender) si de imbunatatirea conditiei femeii in spatiul european. In promovarea unei politici sensibile la aspect “de gen” este de preferat un pattern strategic consensual ,in locul celui conflictual .O asemenea optiune nu este un semn de slabiciune si nici expresia vreunui paternalism ,ci un indiciu al maturitatii colective. Parteneriatul “de gen” , intelegerea reciproca si sprijinul mutual trebuie promovate in orice forma posibila. In acest sens UE a introdus initiative extreme de importante care se refera la introducerea problematicii “de gen” pe agendele principalilor actori sociali; Politici publice UE, govern, partide politice, sindicate, organizatii nonguvernamentale, mass-media, opinia publica ,etc. ,.
Nivelul problematizarii aspectelor “de gen” reprezinta o variabila a politicilor de eliminare a marginalizarii femeilor in societate moderna ,actuala ,de care GAL-ul Valea Mostistei tine in mod concret cont, prin introducerea unor conditionalitati de conformitate administrativa obligatorii .
Acestea se regasesc in macheta cererii de finantare uzitata de aplicanti. In fapt, ne aflam in fata unei variabile strategice de asigurare a egalizarii sanselor , deloc facultative. Aceste abordari conceptuale care se regasesc in toate programele de finantare europeana si ele raspund unor situatii in care incapacitatea sistemului public de a reforma mecanisme si practici institutionale ,compromise in trecut ,de a promova noi solutii institutionale la probleme reale mostenite din trecut. Accentuarea in trecut a dificultatilor de implementare a procesului privind oferirea de oportunitati egale a reprezentat un factor frenator pentru initiativele europene impuse ulterior prin transpozitie legislativa sub forma unor regulamente si procedure.
Strategia organizatiei noastre a intuit si prevazut inca din faza de analiza ‘’ex-ante’’ a procesului de structurare a acesteia, ca problematica asigurarii egalitatii de gen in tot ce inseamna proiectarea,functionarea si adoptarea unor masuri corespunzatoare, trebuie sa corespunda unor standarde europene.Chiar adaca in legislatia noastra exista acte normative care asigura drepturi si oportunitati legale pentru barbati si femei acestea nu au fost insotite de de masuri concrete pe intelesul tuturor ,care dincolo de aspectul coercitiv sa sensibilizeze opinia publica cu aspectele “de gen”. Dezvoltare reala a unor instrumente institutionale pentru aplicarea acestei legislatii,precum si pentru formarea profesionala si culturala a celor de al GAL care trebuie sa aplice responsabil mecanismele pentru promovarea legii , au promovat organizatia noastra in randul factorilor cu o influenta pozitiva ,deosebita in aceasta sfera temetica ,in teritoriul Valea Mostistei.
Trist si ingrijorator in acelasi timp este faptul ca, in marea lor majoritate, a cererilor de finantare depuse si evaluate de noi , problematica asigurarii egalitatii de sanse este abordata inca foarte formal si teoretic . Sa credem,ca inca nu credem suficient ,in importanta acestei necesitati si ca“modelul traditional al dominarii masculine” mai poate fi considerat si astazi o practica sociala curenta?
Leave a comment
