Cele mai mari ameninţări pentru pluralismul media din România provin din lipsa viabilităţii economice a pieţei media, întrucât nici statul şi nici autoreglementarea jurnalistică nu pot furniza măsuri de protecţie potenţiale şi nici nu pot servi ca factori de stimulare pentru asigurarea de informaţii de încredere pentru toţi. Polarizarea partizană a media şi nivelul scăzut de conştientizare publică a standardelor jurnalistice diminuează şansele unui teren comun societal şi reprezintă o ameninţare majoră pentru democraţie, avertizează studiul independent „Monitor Pluralism Media 2020”, realizat de Centrul pentru pluralism și libertate în mass-media (CMPF), prezentat de Comisia Europeană.
Pluralismul media în România
Media publice sunt sortite să eşueze, notează studiul, dar nu din motivele discutate de obicei (numirea politică a consiliului de conducere, selectarea preşedintelui acestui consiliu, lipsa colaborării cu societatea civilă şi finanţarea directă de către stat). Cea mai mare problemă o reprezintă concedierile şi supervizarea domeniului, iar nivelul mare de risc (97%) reprezintă doar vârful aisbergului. În plus, trăsăturile definitorii ale relaţiei statului cu media sunt o lipsă de preocupare pentru informaţia de interes public şi preferinţa pentru media partizană, cu o atenţie superficială pentru directivele UE, precum respectarea GDPR şi preocuparea pentru alfabetizarea media.
Studiul mai arată că evoluțiile online interacționează cu status quo-ul deficitar. Abordarea provocărilor specifice pe care le prezintă platformele și comunicarea de la egal la egal este chiar mai greu de făcut atunci când există o tradiție limitată a unei bune reglementări și a implicării publice pe probleme de drepturi și libertăți. Discursul anti-ură și politicile de alfabetizare în mass-media trebuie dezvoltate ținând cont de contextul societal, de la atitudini publice la multiple forme și surse (de elită) de
dezinformare și intoleranță.
În cele din urmă, concluziile studiului relevă că disponibilitatea redusă a datelor relevante pentru această evaluare depășește cu mult ceea ce se poate aștepta în mod rezonabil, datorită metodelor și practicilor de raportare, în special ale companiilor comerciale. Acestea sunt simptome ale unor probleme structurale mai profunde, de la capacitatea scăzută a statului și rezultatele reduse ale cercetării până la instituționalizarea limitată a profesiei jurnalistice și a transparenței ca practică. Această lipsă de date este în sine un risc, nu doar pentru evaluarea citată, ci pentru dezvoltarea politicilor.
Pluralismul media în Europa
Per ansamblu, la nivel european, studiul Monitor Pluralism Media 2020 arată că a existat o stagnare sau o deteriorare generală în ceea ce privește riscurile la adresa pluralismului mass-mediei în toate țările vizate — cele 27 de state membre ale UE plus Regatul Unit, Albania și Turcia, în perioada 2018-2019. Studiul, luând în considerare, pentru prima dată, impactul evoluțiilor digitale, analizează amenințările și atacurile fizice și digitale asupra jurnaliștilor, condițiile lor de muncă, dar și aspecte precum pluralismul pieței, independența față de mediul politic și incluziunea socială.
Acesta confirmă, încă o dată, că niciun stat membru al UE nu este ocolit de amenințări la adresa libertății și pluralismului mass-media. În special, raportul subliniază o stagnare generală sau o deteriorare în ceea ce privește riscurile pentru pluralismul mass-media în toate țările și în toate domeniile abordate. De asemenea, arată că revoluția digitală nu a îmbunătățit situația din punct de vedere al pluralismului media: riscurile digitale nu sunt mai mici decât cele tradiționale; natura lor se schimbă și poate fi mai dificil de abordat, având în vedere amploarea globală a companiilor care domină piețele digitale. Rezultatele monitorizării atrag atenția și asupra amenințărilor fizice și digitale și a atacurilor asupra jurnaliștilor din unele țări monitorizate, precum și asupra deteriorării condițiilor de muncă ale jurnaliștilor.
„Acest studiu este un semnal de alarmă. Trebuie să protejăm mai bine jurnaliștii și să sporim transparența și echitatea în mediul online, în special în contextul campaniilor electorale. De asemenea, trebuie să sprijinim sectorul mass-media, care a fost grav afectat de criza COVID-19, respectându-i în același timp independența. Comisia nu poate duce această luptă de una singură: mă bazez pe statele membre pentru a inversa această tendință”, a declarat Věra Jourová, Vicepreședinta Comisiei pentru valori și transparență.
La fel ca rapoartele anterioare, raportul Monitor Pluralism Media 2020 este structurat în patru domenii principale: protecția de bază, pluralitatea pieței, independența politică și incluziunea socială. Ca o actualizare, în această versiune a raportului, au fost integrate mai multe variabile noi legate de transformarea digitală pentru a obține o viziunea echilibrată și actualizată a realității peisajelor media actuale din UE și din alte țări selectate.
Leave a comment
