După 12 ani de școală, elevii au probleme cu lexicul, cu localizarea informației

După 12 ani de școală, elevii au probleme cu lexicul, cu localizarea informației, spune Bogdan Rațiu, profesor de limba română, despre rezultatele simulării la BAC: La liceu se simte că stagnăm de foarte mulți ani, iar standardele s-au diminuat – în anii 2000 se cereau 3-4 pagini de eseu, acum 400 de cuvinte

ogdan Rațiu, profesor de limba și literatura română la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” din Târgu Mureș, spune că “rezultatele simulării de la BAC 2024 nu sunt foarte bune per ansamblu”, pentru că din datele Ministerului Educației reiese faptul că, după 12 ani de liceu, elevii au probleme cu lexicul, probleme cu vocabularul, cu localizarea informației”. Bogdan Rațiu subliniază și că standardele s-au diminuat de-a lungul anilor în privința subiectelor și a “modului în care ne raportăm la evaluare” și dă exemple: în 2000 se cereau trei-patru pagini la eseu, în 2016, între 600 și 900 de cuvinte, iar în 2018 minimum 400 de cuvinte, ca și în prezent.

Bogdan Rațiu a făcut analiza în cadrul dezbaterii despre rezultatele simulării examenului de Bacalaureat, organizate de proiectul MERITO miercuri, 3 aprilie 2024.

Bogdan Rațiu, profesor de Limba și literatura română la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” din Târgu Mureș, spune că rezultatele de la simularea Bacalaureatului 2024 arată că elevii au probleme cu vocabularul și cu localizarea informației.

El atrage atenția asupra unei anomalii: “Dacă ne uităm la textul argumentativ și pe rezultatele care sunt puse de minister, eu nu prea înțeleg: Cum de au reușit copiii în proporție de peste 80% să aibă o opinie într-un text argumentativ, dar se rupe ceva la construcția argumentului? Și la construcția argumentului deja avem mai puțin de jumătate din ei capabili să conducă fraza”.

Bogdan Rațiu a făcut o comparație a subiectelor din anii 2000 până în prezent și a spus că în timp standardele s-au diminuat: dacă în 2000 se cereau trei-patru pagini la eseu, în 2018 se cereau minimum 400 de cuvinte, ca și în prezent.

Redăm analiza profesorului Bogdan Rațiu:

“Eu nu cred că subiectul de Bacalaureat îi provoacă foarte mult pe elevi. Cel puțin la limba română. Ei se așteaptă la aceeași structură, aceeași structură e de cel puțin 6 ani. Sunt foarte puține variabile și variantele depind mai mult de textul pe care îl aleg autorii de subiectele, dar nu cred că poate să vină ceva surprinzător. Lucrurile se pregătesc de obicei din timp și profesorii sunt influențați în predare, de modul în care arată acest subiect. În ceea ce privește limba română, revenind la subiect, rezultatele nu cred că sunt foarte bune per ansamblu, pentru că totuși avem la sfârșit de liceu, după foarte mulți ani de școală, probleme cu lexicul, probleme cu vocabularul. Avem probleme cu localizarea informații. (…)

Apoi, dacă ne uităm la textul argumentativ și pe rezultatele care sunt puse de minister, eu nu prea înțeleg: Cum de au reușit copiii în proporție de peste 80% să aibă o opinie într-un text argumentativ, atenție, într-un text argumentativ, dar se rupe ceva la construcția argumentului? Și la construcția argumentului deja avem mai puțin de jumătate din ei capabili să conducă fraza. În același timp, dacă tu nu înțelegi în substanță textul, cum de ai reușit să-ți construiești problematizarea? Aici e ceva destul de intrigant și cred că datele din acest moment din evaluarea digitală chiar pot pune pe masă niște informații care să deschidă dezbaterile și în special asupra baremului.

De ce? Pentru că eu am văzut că sunt destul de multe ambiguități la nivelul baremului și cred că de aici derivă și diferențele de notare foarte mari. Cel puțin, eu am văzut și subiecte notate cu 20 de puncte la I b, dar și cu 9 puncte te intrigă ca profesor, că vrei, că nu vrei, te intrigă, nu-ți dai seama, ai posibilitatea să citești textul argumentativ făcut de elevul tău și pur și simplu nu-ți dai seama încotro e mai bine sau la ce se aștepta colegul corector?”, a spus Bogdan Rațiu.

84% dintre elevii de la profilul real și 90% dintre elevii de la profil uman au oferit o opinie clară, însă doar 21% dintre elevii de la real au formulat cu claritate primul argument și 28% dintre elevii de la uman, conform datelor.

“De aceea, cred că e nevoie de o intervenție cu bareme mult mai analitice, cu bareme mult mai detaliate, o definire mult mai clară a unor termeni, ce înseamnă, nuanțat cu adevărat, dincolo de faptul că toată lumea știe. Dacă toată lumea ar ști și dacă nouă ne-ar fi clar și evaluare ar fi clară, sunt multe lucruri ambigue care dau această diferență de notare și m-am uitat și la mesajul pe care l-au postat cei din minister.

Vă spun sincer că nu, nu am înțeles ce înseamnă „itemi de succes”. Nu am înțeles ce presupune această analiză pe care ne-au transmis-o. Pur și simplu mă întreabă elevii ce înseamnă „itemi de succes”? „Ce se va întâmpla? Va fi totul bine și frumos în vară sau la ce ne așteptăm?” Cred că mult mai multă claritate ne-ar ajuta pe toți”, a mai spus profesorul Bogdan Rațiu.

„În 2000 se cereau trei-patru pagini la eseu, în 2016, între 600 și 900 de cuvinte, iar în 2018 minimum 400 de cuvinte”

Profesorul de limba română, Bogdan Rațiu a făcut o comparație a subiectelor de la BAC de la începutul anilor 2000 și cele din prezent și spune că există o diminuare a standardelor.

“Este lipsit de relevanță ceea ce facem în acest moment, cu liceul. (…) Eu cred că la liceu se simte că de foarte mulți ani stagnat. Eu am încercat să fac o analiză la un moment dat. Ce s-a întâmplat în anii 2000 și ce se întâmplă astăzi.

Am sunat în bibliotecă să caut subiectele de prin 2000, din 2003 și din 2018. Și în 2000 erau tot cinci Itemi pe un text, la prima vedere, doar că atunci era text literar. Astăzi se merge pe text non-literar. Nu spun că e mai bun sau mai rău, spun doar tipul de text. În 2000, cu adevărat unei probleme de interpretare, în 2018 nu faci altceva decât să faci decodare și comprehensiune de prim nivel.

În momentul în care noi discutăm de comprehensiune de prim nivel și de decodare, nu putem spune că facem evaluare de competență. Nu sunt abilitățile de bază. Și aici aș face o observație, am remarcat din datele de la minister, că avem o problemă la abilitățile de bază la decodare și comprehensiune și la redactare.

Dacă colegii mei mai mult ca sigur au văzut, sunt foarte puține puncte oferite la redactare, copiii noștri au probleme la ortografie, la punctuație. Așa era în perioada 2000-2018. Cam asta e trecerea la eseu, acolo unde toată lumea are o problemă. În 2000 scriai cam trei-patru pagini. Prin 2016 ți se cerea 600-900 de cuvinte, în 2018 minimum 400 de cuvinte. Repere mult mai complicate prin 2000, față de ceea ce se întâmplă.

Adică e adevărat că suntem în trendul acesta de a simplifica lucrurile. Poate uneori discutăm chiar de relevanță, cât mai e de relevant pentru ei să învețe. Totuși, avem probleme de conținut, punctaje foarte mici, atât la subiectul doi, unde aveau de învățat conceptul de indicație scenică, cât și la eseu, ceea ce mi s-a părut mie interesant. Am fost într-un examen de capacitate, o simulare de prin 2002, aproape aceeași structură de cerință ca în 2018, la Bacalaureat.

Doar că atunci era puțin mai dificil, pentru că ți se cerea să faci referire la momentele subiective. Astăzi poți să poți să nu citești nicio carte și să faci față unui eseu cu 400 de cuvinte. Adică discuția noastră ar trebui să fie și în contextul acesta al diminuării standardelor pe care le avem și a modului în care ne raportăm la evaluare”, a spus Bogdan Rațiu.

Informații de context

Amintim că doar doi elevi din zece au știut ce înseamnă „sforțări” și „la fiece pas” la simularea pentru Bacalaureat 2024 și aproape 40% dintre elevii de clasa a XII-a nu au luat nota 5 la Limba română, potrivit rezultatelor de la Ministerul Educației.

Tatiana Cauni, profesoară de Limba şi literatura română, la Liceul Teoretic “Emil Racoviţă” din Baia Mare, spune că un procent foarte mare de elevi nu a rezolvat subiectul al III-lea la simularea de la Bacalaureat, la care aveau de scris un eseu în care să analizeze particularitățile unui text poetic.

“Eu am avut 29 de copii, dintre care 24 nu au făcut deloc subiectul III. Au luat între 5 și 6.70, ceea ce înseamnă că probabil nu s-a învățat. Nu cred că nu s-a știut pentru că sunt autori care s-au făcut în clasa a XII-a în primele module”, spune Tatiana Cauni, în cadrul dezbaterii despre rezultatele simulării examenului de Bacalaureat, organizate de proiectul MERITO miercuri, 3 aprilie 2024.